Istoric

Scurt Istoric

Comuna Gornet Cricov, a făcut parte din cele mai vechi timpuri din judeţul Saac, apoi ca şi acum din judeţul Prahova.

În Ţara Românească, vecin cu judeţul Prahova şi Buzău, a existat din cele mai vechii timpuri, judeţul Sacuieni, care în actele slavone, purta denumirea de judeţul Saac, pe a cărui marcă era încrustată o coardă de vită.
       Marele istoric N.Iorga, preciza că numele de Sacuieni, foarte vechi, pe care îl purta judeţul deunăzi, de la Bucov la Chiojdeanca, a fost colonizat cu români din secuime, sau cum li s-a spus românilor din Transilvania, "ungureni", judeţul fiind o regiune transalpine a secuimii.

La filiala Arhivelor Statului Prahova, cel mai vechi document în care se menţionează judeţul Saac, este dat de Matei Basarab, în anul 1637, un act de donaţie pentru moşia Sarbeni, judeţul Saac. Data exactă a infintarii, nu ne este cunoscută. Mai mare decât judeţele învecinate prin teritoriu şi prin populaţie, judeţul Saac, după catagrafia care s-a efectuat în 1931, menţionăm câteva date importante:

Judeţul Saac, totaliza 15.448 familii în 1831, avea capitala alternând la Bucov şi Vălenii de Munte, judeţ care a existat ca unitate administrative în Ţara Românească, până la 1 ianuarie 1845, când s-a desfintat.

Până în 1925, comuna Gornet Cricov, a fost compusă din cătunele: Tarculesti, Gornet, Coserele, Priseaca şi Valea Boului. Satul Valea Boului, a aparţinut comunei, până în anul 1925, când a intrat în componenţa comunei Apostolache. În 1936, comuna Gornet Cricov, a fost desfintata în două: Gornet Cricov cu satele Gornet, Tarculesti, Coserele, Priseaca şi Valea Seacă şi Iordacheanu, cu satele Mocesti şi Plavia cu numele de I. Gh. Duca, apoi comuna Plavia. După 1968, au intrat în componenţa comunei, în afara satelor sus menţionate şi satul Dobrota.

 

Denumirea comunei

Denumirea comunei vine de la numele satului Gornet, care este în centru şi de la numele apei Cricovului Sărat. Nomenclatura este de origine preromana, Gornet de la numele "Gorneas", care înseamnă în limba preromana "sus" şi Cricov, numele apei de origine slavă.

 

Hanuri

Prin aşezarea localităţii la confluenţa de drumuri, la 30 de km de capitala judeţului Ploieşti şi 8 km de fosta reşedinţă a plasei Cricov, Urlaţi, în trecut a construit şi locul de popas, atât pentru cărăuşii care coborau din munţi spre Brăila, cât şi pentru ciobanii care treceau spre baltă, cu oile pentru iernat.
Pe ruta aceasta Bratocea Cheia, Măgurele, Bălteşti, Gornet Cricov, Ceptura, Mizil şi Brăila, din distanţă în distanţă, în anumite vaduri, se găseau hanuri de popas.
Un han de mare importanţă era "Hanul Roșu" situate pe şoseaua judeţeană Văleni de Munte Ploieşti, lângă răul Teleajen, popasul "Lilieci" între satele Coserele şi Dobrota, altul situat între Tarculesti şi Rotari, de asemenea "Hanul Zoti" între Tarculesti şi Rahova,comuna Mehedinta.
Într-o vreme când mijloacele de transport se bazau pe carusie, drumul acesta ce făcea legătura între Transilvania şi Ţara Românească, a jucat un rol destul de important pentru schimburile comerciale, fiind şi drumul cel mai scurt.
Marele nostru istoric, Nicolae Iorga, face afirmaţia ca , Mihai Viteazu, după lupta de la Calugareni, dându-şi seama că turcii vor primi o nouă expediţie contra Ţării Româneşti, şi-a reclădit tabăra pe meleagurile de aici, la adăposturile podurilor, în aşteptarea ajutorului de la secuii din Transilvania.
În amintirea popasului sau în aproprierea trecătoarei Bratocea, au rămas numele comunei vecine cu Gornet Cricov şi anume Calugareni şi Tataru.
Cum în tabără erau şi feţe bisericeşti, din iniţiative lor, în timpul acestui popas, s-a săpat o bisericuţă într-o stâncă din satul Dobrota, în lungime de 5m, lată de 3m şi înaltă de 2m, devenind mai târziu un schit cu doi călugări, care în prealabil au fost trimişi de la mănăstirea Targsor
Satele componente cu excepţia unei părţi din satul Coserele, numită a€œLa Poieni" , au fost sate de moşneni, care aşa cum cunoaştem din istorie, aveau un rol predominant în apărarea patriei, din care-şi făcea un titul de mândrie. Bătrâni care mai trăiesc, au apucat vremurile acele, când fii acestor moşneni, satisfăceau serviciul militar de cavalerii.

 

Atestare documentară
Satele vechi erau: Silistea (1543) ,Muscelul (7 august 1574 ), Valea Lupului ( 2 august 1568), Neagra (3 iunie 1597), Valea Parului (10 noiembrie 1651), Dobrota ( 1509), Coserele (1830), Priseaca (1612)
Satele noi : Gornet (1640), Tarculesti (24 aprilie 1699), Coserele (1812), Dobrota şi Priseaca(1509).
Satele Gornet şi Tarculesti, în aşezările lor de azi, s-au strămutat în jurul anilor 1812-1818, din deal spre apa Cricovului, de la o distanţă de 3-4 km
Vechea aşezare a satului Tarculesti, corespunde cu punctual numit ŢSilistea", unde mai există şi azi fântâna care se găsea în centrul satului, iar cimitirul era la circa 100m distanţă NV de fântână. Biserica cea veche a satului Tarculesti existentă din 1905, construite din bârne, a provenit din "biserica veche" strămutată din 1840 la îndemnul preotului Gheorghe şi a preotului Ioniţă.
Satul Gornet s-a strămutat de la circa 2-3 km distanţă de vechea aşezare ce corespunde astăzi cu punctual numit Valea Lupului şi Biserica Veche. Clopotniţa existentă azi la biserica actuală a satului Gornet, a fost strămutată în 1837, de la biserica din bârne de stejar,cu hramul Cuvincioasa Paraschiva. A servit drept lăcaş pentru cult, până în 1883, când s-a ruinat şi s-a construit actuala biserică din zid în 1892.

Astăzi satul Gornet cât si satul Tărculești, datează cel puţin din timpul lui Mihai Viteazul, concluzie pe care o putem trage din inscriptia de pe clopoul mic din satul Tarculesti, cu data de 10 decembrie 1611, cât si din documentele amintite anterior.

Contact

                Comuna Gornet-Cricov
  Judetul Prahova
  Tel: 0244 440.649
  Fax 0244 440.649
   
  Trimite-ne un e-mail

Curs Valutar

Copyright © 2017 www.primariagornetcricov.ro. All Rights Reserved.
Joomla! is Free Software released under the GNU General Public License.